Zaraza
Când apari, seniorita,
În parc pe-nserat
Curg în juru-ți petale de crin,
Ai în ochi patimi dulci
Și luciri de păcat,
Și ai trupul de șarpe felin!

Gura ta e-un poem de nebune dorinți,
Sânii tăi - un tezaur sublim,
Ești un demon din vis care tulburi și minți,
Dar ai zâmbetul de heruvim!

Vreau să-mi spui, frumoasă Zaraza,
Cine te-a iubit,
Câți au plâns, nebuni, pentru tine
Și câți au murit!

Vreau să-mi dai gura-ți, dulce Zaraza,
Să mă-mbete mereu,
De-a ta sărutare,
Zaraza, vreau să mor și eu!